Portalul judetului Salaj
Sectiuni
Catalog firme Hoteluri & Pensiuni Restaurante Imobiliare Auto Diverse Contact
Autentificare
· Parola uitata?
· Inregistrare
Reclama
Sarbatoarea Pastelui.
Adaugat pe 25 aprilie 2008.

Navigare:
· Inapoi la lista de articole
· Inapoi la pagina principala

Sãrbãtoarea Pastelui - simbol al luminii, sacrificiului si purificãrii

Sãrbãtoarea Pastelui, ce va fi celebratã în acest an de ortodocsi la 5 Mai, marcheazã miracolul Învierii Domnului, iar actele de purificare din Sãptãmâna Luminatã readuc echilibrul si armonia crestinilor.

Timpul deschis de Duminica Floriilor, închis de Duminica Tomii si intersectat de noaptea Învierii reprezintã un scenariu ritual de înnoire anualã a lumii, aratã cercetãtorul Ion Ghinoiu, în lucrarea "Zile si mituri".

Pastele este cea mai veche si cea mai importantã sãrbãtoare crestinã, fiind celebratã încã din epoca apostolicã. Sfântul Apostol Pavel a fost primul care a raportat sãrbãtoarea Pessah, a evreilor, la Isus Hristos si i-a îndemnat pe crestini sã-l omagieze pe Mântuitor: "Iatã Hristos, Pastile nostru, S-a jertfit pentru noi; sã prãznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul rãutãtii si al viclesugului, ci cu azimile curãtiei si ale adevãrului" (I Corinteni V, 7-8).

Denumirea de Paste a fost initial aplicatã de primii crestini la comemorarea anualã a Cinei celei de Tainã, care avea loc în seara de 13 Nisan (ziua a 13-a a lunii Nisan din calendarul evreiesc - prima lunã din an, conform Torah) si consta dintr-o masã ritualã. Aceastã celebrare se substituia vechii mese pascale evreiesti, care marca sãrbãtoarea azimilor (pâinite din fãinã si apã, care se mãnâncã numai la sãrbãtori).

În primele veacuri ale Crestinãtãtii, sãrbãtoarea s-a numit Pastele Crucii si Pastele Învierii. Cu timpul, însã, întelesul cuvântului Paste s-a restrâns numai la sãrbãtoarea Învierii.

Data si modul sãrbãtoririi au fost diferite de-a lungul veacurilor. Celebrarea începea dupã prima lunã plinã ce urma Echinoctiului de primãvarã (21 martie). Acest sistem s-a pãstrat pânã în zilele noastre.

Indiferent când este sãrbãtorit, Pastele este o zi în care crestinii merg la bisericã si respectã traditia. În crestinismul timpuriu, cei ce se botezau în timpul slujbei de Pasti erau îmbrãcati în alb. Ei purtau aceste vesminte întreaga sãptãmânã, ca pe un simbol al noii lor vieti. Cei care fuseserã deja botezati nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a arãta cã împãrtãsesc noua viatã a lui Hristos. În acest fel, obiceiul de a purta haine noi a devenit o traditie de Pasti.

   În timpul Evului Mediu, în Europa, cei care participau la liturghia de Paste, fãceau apoi o lungã procesiune. Acesta era condusã de un preot care ducea un crucifix sau o lumânare. Din acest obicei a evoluat traditia Paradelor de Paste, existentã în Occident.

Serbarea Pastelui se prelungeste aproape o sãptãmânã, în lãcasurile de cult având loc zilnic Sfânta Liturghie. De la Paste si pânã la Rusalii erau interzise mãtãniile în biserici si posturile, ajunãrile. Ortodoxia a pãstrat importanta teologicã a misterului pascal din vechea bisericã crestinã. Sãrbãtoarea Pastelui rãmâne centrul cultului ortodox, fiind urmatã de cea a nasterii Domnului. Nasterea cu trup si Învierea ca Dumnezeu a lui Isus Hristos reprezintã cei doi poli ai dragostei divine fatã de oameni.

Pastele se încadreazã în modelul preistoric de renastere simbolicã a timpului si spatiului prin jertfa divinitãtii adorate, substituitã de o efigie, un om, un animal, o pasãre sau un ou de pasãre.

Deosebirea fundamentalã între crestinism si alte dogme religioase constã în faptul cã jertfa prin substitutie a zeului precrestin a fost înlocuitã cu jertfa lui Isus, sãvârsitã o singurã datã, pe Golgota, în numele tuturor oamenilor si reactualizatã ritual în fiecare an de credinciosi.

  Mielul este simbolul lui Iisus în întreaga traditie crestinã. Rugãciunile pentru binecuvântarea mieilor dateazã din secolul VII, iar din secolul IX, pe masa de Pasti a Papei mielul fript a devenit un fel principal. În Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau zahãr.

În Egiptul antic si în Persia, prietenii fãceau schimb de ouã colorate în ziua echinoxului de primãvarã, începutul noului an. Ouãle au fost întotdeauna un simbol al creatiei, fertilitãtii si vietii noi. Crestinii din Orientul apropiat au adoptat acest obicei si oul de Paste a devenit simbol religios, reprezentând momentul din care a înviat Iisus. Ouãle sunt de obicei colorate în rosu, ca simbol al sîngelui tuturor oamenilor. În perioada medievalã, ouãle colorate erau oferite tuturor servitorilor si copiilor, alãturi de alte daruri. Ouãle de Pasti sunt un simbol universal.

Pastele, cea mai mare sãrbãtoare crestinã, a fost prãznuit întotdeauna ca o zi de bucurie, aceea a Învierii Domnului. Noaptea Învierii este petrecutã în biserici, în priveghere si rugãciune, cântãri de bucurie si cu lumini multe, semne ale Mântuirii. Din aceastã noapte si pânã la Înãltare, crestinii se salutã cu "Hristos a înviat!" si-si rãspund cu "Adevãrat a înviat!". În trecut, pentru a celebra Mântuirea Domnului, autoritãtile gratiau prizonierii, eliberau sclavii, reduceau dãrile, fãceau în general acte de mãrinimie. La biserici se duceau ofrande: pâine dulce (pascã), brânzã, carne, mai ales de miel (reminiscentã a mielului pascal al evreilor) si ouã rosii, care aminteau de sângele lui Isus. Toate acestea erau binecuvântate si apoi împãrtite sãracilor, obicei pãstrat pânã în contemporaneitate.

Pentru cã ouãle nu puteau fi consumate în timpul postului, ele au ajuns la loc de cinste pe masã, dupã Înviere. În traditia crestinã, oul, colorat si împodobit, este simbolul Mântuitorului, care pãrãseste mormântul si se întoarce la viatã, precum puiul de gãinã iesit din gãoace.

   La început, ouãle se vopseau cu plante în galben, culoarea soarelui, si în rosu, culoarea discului solar la rãsãrit si apus.

  Ulterior, ouãle au fost decorate cu chipul lui Hristos, cu figuri de îngeri, cu un miel, cu motive astrale sau zoomorfe. Aceastã tehnicã de înfrumusetare cu diferite motive este cunoscutã sub numele de încondeiere.

La tarã, românii aleg ouã proaspete de gãinã si ratã prin scufundarea lor în apã (ouãle proaspete cad la fund, cele vechi se ridicã la suprafatã) si pregãtesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi "condeie" au fost lumânarea, cu al cãrui capãt încins la foc se desenau pe ou anumite semne, si pana de gascã, ce avea rolul cornului de ornat al olarului. Oamenii topesc ceara de albine în care se adaugã putin cãrbune pisat, încondeiazã ouãle cu motivele dorite si le pun apoi în vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de încondeierea cu cearã: ouã pictate, sãpate sau decorate în relief, încondeiate cu frunze de plante, împodobite cu mãrgele etc.

În comunitãtile traditionale, ciocnitul ouãlor se face dupã reguli care diferã de la o zonã la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima loviturã (de obicei, bãrbatul mai în vârstã), ce pãrti ale ouãlor sã fie lovite, ciocnitul sã fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vãzute" sau "pe nevãzute".

În unele locuri, cojile ouãlor sunt aruncate pe pãmânt pentru fertilizarea holdelor, viilor si livezilor, se pãstreazã pentru vrãji sau descântece sau se pun în hrana animalelor si pãsãrilor.

   Iepurasul de Paste este un simbol pãgân, emblemã a fertilitãtii, asociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupã Înviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare în Germania, pe la 1590. În unele regiuni din aceastã tarã se credea cã iepurasul aduce ouãle rosii în Joia Mare si pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Pastelui.

Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numãrã liliacul, expresie a puritãtii, si fluturele, a cãrui iesire din crisalidã în altã formã aminteste de Învierea lui Iisus.

Obiceiurile de Paste nu diferã mult de la o zonã a lumii la alta, ci tin în special de specificul gastronomic. Peste tot se preparã mâncãruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si români, osterstollen în Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mâncãruri sunt binecuvântate la bisericã, alãturi de ouã si carne.

Pentru români, pregãtirea Pastelui înseamnã mai întâi curãtenia si bucatele care se fac în casã. Ca si în celelalte scenarii de înnoire sezonierã sau anualã a timpului calendaristic, de Paste se fac sacrificii violente (tãiatul mielului si, în unele zone, a purcelului sau vitelului, spartul ouãlor), se preparã alimente rituale (colaci, pascã), se aprind luminile, se crede cã se deschid mormintele si cerurile, cã vorbesc animalele, ard comorile etc.

Si pentru cã românilor Pastele li s-a pãrut foarte important, au mai imaginat si alte "feluri" de Pasti: Pastele Blajinilor, sãrbãtoare popularã cu datã mobilã, sinonimã cu Pastele Mortilor, sau Lunea Mortilor, care este dedicatã spiritelor mosilor si strãmosilor capabile sã se ospãteze si se se bucure de sãrbãtoare, la fel ca cei vii.

Si tot asa a fost "inventat" Pastele Cailor, sãrbãtoare cu datã mobilã (ziua de joi din a sasea sãptãmânã care urmeazã dupã Paste), când se crede cã, pentru un ceas, o singurã datã pe an, se saturã caii de pãscut iarbã. Importanta sãrbãtorii s-a diminuat treptat, cãpãtând un înteles peiorativ: a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a amâna pânã la "Sfântul asteaptã", a nu te tine de cuvânt. În legendele nativitãtii si în unele colinde, sensul nou al sãrbãtorii este pus pe seama blestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegãtoare, în permanentã nesãtule, de cãtre Maica Domnului, care a fost incomodatã de tropotul, nechezatul, mâncatul si rontãitul nutretului în timpul nasterii lui Isus, în ieslea din grajdul lui Crãciun. Cu variante si credinte locale, sãrbãtoarea a fost atestatã pretutindeni în România.

In anul 2013, Pastele catolic a fost sarbatorit pe 31 martie, in timp ce cel ortodox este pe 5 mai, aceasta fiind cel mai mare interval de timp intre cea mai mare sarbatoare a crestinilor la cele doua Biserici.

In schimb, doi ani la rand, in 2010 si 2011, Pastele a fost sarbatorit de toti crestinii in aceeasi zi, asa cum se va intampla si in anul 2014, cand Sfanta Sarbatoare a Pastelui va fi in 20 aprilie.

Pentru ca reclama ta sa apara mai jos contacteaza-ne folosind pagina de contact

Magazin Salajean Lenjerie Sexy Anunturi Sibiu Anunturi Baia Mare Agentii Imobiliare Baia Mare
You must set the ad_network_ads_405.txt file to be writable (check file name as well).